Nu știu dacă ți s-a întâmplat vreodată să pleci liniștit cu mașina și, dintr-odată, să simți că ceva nu mai e cum trebuie. Poate o vibrație ciudată, un sunet metalic, parcă o bătaie venită de undeva din dedesubt.
În prima fază, te gândești că o fi vreo roată dezechilibrată sau, cine știe, poate ai călcat pe o piatră mai zdravănă. Dar pe măsură ce mergi, începi să simți că nu e o întâmplare. Ceva, undeva, nu mai funcționează ca înainte.
Cam așa încep, de multe ori, problemele cu cardanul. Discret. Aproape insesizabil. Și, sincer să fiu, e genul de piesă pe care mulți șoferi nici nu o iau în calcul până când nu cedează cu totul. Și atunci e cam târziu…
Ce e cardanul, mai exact?
Ca să ne înțelegem, cardanul nu e o piesă fancy pe care o vezi în reclamele auto, dar fără el, mașina ta n-ar avea cum să trimită puterea de la motor la roți. E un fel de „verigă invizibilă” între cutia de viteze și puntea spate (sau față, la unele modele).
În esență, e un ax lung, alcătuit din mai multe componente – cruci cardanice, rulmenți, flanșe și alte minuni – care lucrează împreună ca să păstreze fluxul de mișcare constant și eficient.
Ce-i drept, nu-i dai importanță până nu începe să-ți facă probleme. Dar când o face… o simți din plin.
Primele semne că ceva nu e în regulă
Din ce am observat eu și din ce am mai discutat și cu alții care s-au lovit de problema asta, primul indiciu clar e vibrația. Apare, de regulă, pe la viteze mai mari – cam de la 60-70 km/h în sus – și nu e genul de vibrație care se simte în volan, cum e la roțile dezechilibrate, ci mai mult în podea, prin scaune. Ai impresia că mașina tremură din interior, fără un motiv evident.
La un moment dat, aveam un SUV mai bătrânel care vibra de ziceai că-i telefonul pe silent. Întâi am crezut că e ceva de la suspensie, apoi de la roți. Dar nu. Era rulmentul de sprijin de pe cardan, care luase joc. Nici nu îți imaginezi ce zgomot poate să facă o piesă așa mică atunci când începe să cedeze.
Alt semn care nu dă greș: pocniturile. Dacă atunci când schimbi treptele – mai ales când pui marșarierul – auzi un „clonc” metalic, scurt și sec, e cazul să fii atent. E foarte posibil ca una dintre crucile cardanice să fie uzată.
Când au joc, la fiecare schimbare de direcție a forței (de exemplu când accelerezi brusc sau iei piciorul de pe pedala de accelerație), se simte un mic șoc mecanic. Și asta se traduce în sunetul ăla care nu are ce căuta acolo.
Mai e și varianta cu huruitul sau fluieratul în mers. Aici deja vorbim de o problemă care s-a accentuat în timp. Dacă burdufurile de protecție s-au spart și a intrat mizerie, lubrifierea se duce, iar metalul ajunge să frece pe metal. Și, crede-mă, sunetul e inconfundabil. E un fel de scârțâit continuu care parcă îți intră în creier.
Și nu pot să nu menționez senzația aia ciudată la plecarea de pe loc. Dacă simți că mașina ezită, că nu mai pleacă lin sau că smucește ușor, poate fi tot de la cardan. La fel și în viraje strânse, la viteză mică, unde uneori se simt zgomote sau chiar o ușoară rezistență.
Ah, și mai e ceva la care puțini se uită: scurgerile de ulei în zona unde cardanul intră în cutia de viteze sau în diferențial. Dacă vezi urme de grăsime sau pete, e posibil ca simeringul să fie dus. Și asta nu doar că strică lubrifierea, dar lasă și mizeria să intre. De-acolo, începe distracția…
De ce apar problemele la cardan?
Acu’, sincer, nicio piesă nu e făcută să țină o viață, mai ales în România, unde gropile și denivelările sunt la ordinea zilei. Stilul de condus contează enorm – dacă ai obiceiul să pleci de pe loc ca la start de raliu sau frânezi brusc din doi în doi, nu-i de mirare că începe să cedeze ceva.
Mai e și întreținerea – sau mai bine zis, lipsa ei. Mulți uită să verifice burdufurile, să vadă dacă totul e uns cum trebuie. Și, cel mai periculos din punctul meu de vedere, sunt intervențiile făcute pe fugă sau de către cineva care nu se pricepe.
Am văzut cazuri în care cardanul a fost montat greșit după o intervenție banală și, în câteva luni, s-a dus tot ansamblul.
Ce faci când apar semnele?
Ei bine, nu aș zice că trebuie să intri în panică, dar nici să le ignori. Dacă observi ceva ciudat, mai ales dacă se repetă, cel mai bine ar fi să mergi la un service care chiar știe ce face.
Nu toți mecanicii se pricep la transmisii, iar un diagnostic greșit poate însemna bani aruncați pe geam. Partea bună e că nu întotdeauna trebuie schimbat tot cardanul. Din contră, în multe cazuri se poate repara doar ce s-a stricat. Se pot înlocui crucile cardanice, se poate schimba rulmentul de sprijin, se pot face burdufuri noi sau o echilibrare ca la carte.
Și dacă e nevoie de mai mult, există servicii specializate care se ocupă de reconditionari planetare și alte reparații complexe, fără să fie nevoie să dai o avere pe piese noi.
Cât costă o reparație?
Asta e o întrebare pe care o aud des și, sincer, nu există un răspuns universal. Dacă ai noroc și e doar o cruce de schimbat, poți scăpa cu câteva sute de lei. Dacă vorbim de echilibrare sau rulmenți, mai adaugi ceva. Dar în general, o reparație decentă te poate costa între 400 și 1000 de lei. În schimb, dacă trebuie schimbat cardanul cu totul, poți ajunge lejer la peste 3000 lei, mai ales la SUV-uri sau mașini cu tracțiune integrală.
Și mai e o chestie: cu cât amâni, cu atât costul crește. Dacă rezolvi din timp, ai toate șansele să repari ieftin și eficient.
E ok să conduci cu un cardan defect?
Teoretic, da. Practic, nu prea. Dacă problema e minoră și abia apărută, poți merge un timp scurt, dar cu atenție. Însă dacă simți vibrații puternice sau auzi pocnituri serioase, nu e cazul să te joci. Cardanul e o piesă vitală și, dacă se rupe în mers, poate face daune serioase. Nu mai zic de pericolul pentru tine și cei din jur.
Am un prieten care a ignorat niște semnale clare, iar într-o seară, pe autostradă, cardanul s-a rupt și a lovit podeaua de zici că a explodat ceva. Noroc că n-a pățit nimeni nimic, dar mașina a ajuns direct pe platformă și a stat câteva săptămâni în service. Asta ca să nu mai vorbim de cheltuieli…
Cum previi problemele la cardan?
Ei bine, n-o să zic ceva revoluționar aici: fii atent la mașina ta. Dacă observi sunete noi, vibrații sau orice comportament ciudat, nu aștepta să treacă de la sine. N-o să treacă. Ideal ar fi ca, o dată pe an, să ceri la revizie și o verificare a sistemului de transmisie. Nu costă mult și te poate scuti de neplăceri mai mari.
Și mai e ceva: evită drumurile proaste când poți, nu supraîncărca mașina și nu pleca de pe loc ca din tun. Toate astea contează. Și, desigur, alege un service de încredere, care știe ce face. Nu orice mecanic pricepe cu adevărat cum funcționează un cardan.
Adevărul e că un cardan bun poate să te țină zeci de mii, chiar sute de mii de kilometri. Dar are și el limitele lui. Dacă ești atent la semnale și nu ignori ce îți „spune” mașina, poți evita problemele serioase. În fond, e mai bine să repari o piesă mică decât să ajungi să schimbi tot ansamblul sau, mai rău, să ai un incident în trafic.
Și da, poate că n-o să te pricepi niciodată la toate părțile tehnice, dar până la urmă, e vorba de a asculta mașina ca pe un partener de drum. Când ceva scârțâie, când se schimbă ceva în mers, e un semn. Nu-l ignora.
