Uneori, banii stransi luna de luna ajung intr-un sertar, intr-un cont separat sau intr-un depozit bancar. Pentru altii, economiile reprezinta inceputul unei investitii, cu obiectivul de a obtine un potential castig in timp. Datele disponibile arata ca romanii folosesc mai multe metode pentru a pune bani deoparte, de la numerar si conturi curente pana la depozite, titluri de stat sau investitii.
Conform Barometrului Datoriilor 2024, realizat de IRES in parteneriat cu KRUK Romania, 51% dintre gospodariile din Romania reusesc sa economiseasca lunar, iar suma medie economisita a crescut cu 17% fata de anul anterior, ajungand la 1.536 lei. Diferentele tin atat de nivelul de informare financiara, cat si de obiectivul fiecaruia, de accesul la bani si de toleranta la risc. In continuare, analizam cum se raporteaza romanii la economii, de ce banii „la saltea” raman o optiune pentru unii si ce criterii pot ajuta atunci cand alegi intre pastrarea banilor, economisirea prin instrumente bancare si investitii.
De ce prefera multi romani numerarul
Multi pastreaza bani acasa pentru control si acces rapid. Numerarul ofera confort psihologic: stii ca il ai la indemana si il folosesti imediat.
Studiul IRES din 2024 arata ca 57% dintre cei care economisesc prefera sa pastreze banii in numerar („la saltea”), in timp ce doar 21% aleg contul curent si 24% conturile de economii. Preferinta pentru cash este mai accentuata in randul persoanelor de 56–65 de ani, in mediul rural si in regiunea Moldova.
Avantaje:
- lichiditate totala;
- zero comisioane;
- independenta fata de programul bancii.
Riscuri si limite:
- inflatia reduce valoarea reala a banilor;
- nu primesti dobanda;
- exista risc de furt sau pierdere.
Daca tii 20.000 lei timp de cinci ani intr-un mediu cu inflatie medie de 5% pe an, pierzi o parte vizibila din puterea de cumparare. Nu vezi pierderea in cont, dar o simti la preturi.
Numerarul si depozitele bancare reprezinta o pondere semnificativa din activele financiare ale gospodariilor din Romania – aproximativ 36% la finalul anului 2024, conform Conturilor Nationale Financiare publicate de Banca Nationala a Romaniei (BNR), fata de media UE de circa 30–32%.
Numerarul are sens ca fond de urgenta imediat, de exemplu echivalentul unei luni de cheltuieli. Pentru sume mai mari, costul invizibil al inflatiei devine relevant. Doar unul din cinci economisitori (20%) declara ca are un fond de urgenta care sa acopere cheltuielile pe sase luni sau mai mult, in timp ce o treime pot acoperi doar o luna, iar alta treime doua-trei luni (IRES, 2024).
Banii la banca: siguranta si disciplina
Conturile de economii si depozitele la termen raman optiuni populare. Banii sunt pastrati intr-un sistem reglementat, iar dobanda, chiar daca este moderata, ofera o forma de crestere.
Potrivit datelor BNR, depozitele bancare ale populatiei au ajuns la 391 de miliarde de lei in septembrie 2025, in crestere cu 8,8% fata de anul anterior. Peste jumatate din populatia adulta (51%) si circa 72% dintre cei care detin un cont bancar depun bani lunar.
Ce obtii daca alegi banca pentru economiile tale:
- Siguranta in limita plafonului garantat.
- Dobanda fixa pe perioada depozitului.
- Separarea economiilor de cheltuielile zilnice.
Trebuie insa sa compari dobanda cu inflatia. Daca banca ofera 4% pe an si inflatia este 6%, randamentul real este negativ. In plus, dobanda se impoziteaza conform legislatiei in vigoare, iar acest lucru reduce castigul net.
Pentru obiective pe termen scurt, intre unu si trei ani, depozitul poate functiona bine. Daca strangi bani pentru avansul unei locuinte sau pentru o masina, stabilitatea este mai importanta decat potentialul de crestere.
Investitiile: potential mai mare, dar cu risc asumat
Investitiile atrag tot mai multi romani, in special tineri profesionisti care vor sa depaseasca nivelul dobanzilor bancare. Spre deosebire de depozite, investitiile implica fluctuatii de valoare.
Conform datelor BNR, activele financiare ale gospodariilor au ajuns la 1.262,9 miliarde lei la finalul anului 2024 (+10,3% fata de anul anterior), iar categoria „participatii si actiuni/unitati ale fondurilor de investitii” a crescut cu 10,4%, ajungand sa reprezinte circa 35% din totalul activelor financiare.
Instrumente accesibile pentru rezultate convenabile pe termen lung includ fonduri diversificate, cum sunt unele fonduri mutuale, care investesc in mai multe companii sau obligatiuni si reduc riscul concentrarii pe un singur emitent.
Pentru planificarea retragerii din activitate, o solutie frecvent analizata este o pensie privata de tip Pilon III, care combina contributiile regulate cu investirea pe termen lung si anumite facilitati fiscale, in limitele legii.
Un studiu din 2026 realizat de Wisemetry Research pentru Tavex Romania arata ca doar 13% dintre romanii care economisesc o fac in principal pentru a-si creste averea, in timp ce 86% pun bani deoparte din nevoia de siguranta si protectie in fata situatiilor neprevazute.
Ce trebuie sa stii despre investitii:
- valoarea poate creste sau scadea pe termen scurt;
- randamentele nu sunt garantate;
- castigurile pot fi impozitate conform reglementarilor fiscale.
Exemplu ipotetic: daca investesti 500 lei lunar timp de 20 de ani si obtii un randament mediu anual de 6%, suma acumulata poate depasi contributiile totale. Daca pastrezi aceeasi suma intr-un cont fara dobanda, rezultatul final va fi doar suma depusa, ajustata negativ de inflatie. Diferenta vine din dobanda compusa, adica reinvestirea castigurilor.
Pentru majoritatea oamenilor, investitiile functioneaza mai bine pe orizont de minimum 7-10 ani, perioada care permite absorbtia fluctuatiilor.
Comparatie: saltea, banca sau investitii?
Daca analizezi optiunile pe criterii clare, alegerea devine mai logica.
Lichiditate:
- Numerar: imediata.
- Banca: rapida, dar uneori conditionata de termen.
- Investitii: variabila, in functie de instrument.
Risc:
- Numerar: risc de furt si inflatie.
- Banca: risc redus in limita garantarii.
- Investitii: risc de piata, fluctuatii temporare.
Randament potential:
- Numerar: zero.
- Banca: scazut spre moderat.
- Investitii: variabil, potential mai mare pe termen lung.
Flexibilitate:
- Numerar: totala.
- Banca: buna, in functie de produs.
- Investitii: necesita plan si disciplina.
Daca ai 30 de ani si economisesti pentru pensie, investitiile pot avea sens datorita orizontului lung. Daca ai 45 de ani si strangi bani pentru facultatea copilului in urmatorii trei ani, probabil ca preferi solutii mai stabile. Daca ai peste 55 de ani si vrei siguranta, redu expunerea la risc si pastreaza o parte mai mare in instrumente conservatoare.
O abordare echilibrata si informata
Multi romani aleg o combinatie. Pastreaza un fond de urgenta in cont de economii, tin o suma mica in numerar pentru situatii imediate si investesc diferenta pentru obiective pe termen lung.
Pasi practici:
- Calculeaza cheltuielile lunare si stabileste un fond de siguranta de 3-6 luni.
- Defineste obiective clare, cu termen si suma estimata.
- Alege instrumente potrivite pentru fiecare obiectiv.
- Revizuieste anual strategia.
Daca nu ai claritate asupra profilului tau de risc sau asupra optiunilor disponibile, discuta cu un consilier financiar autorizat. O evaluare personalizata te ajuta sa intelegi ce ti se potriveste si sa eviti decizii impulsive. Pentru informatii suplimentare despre solutii de economisire si investitii, poti consulta resursele disponibile pe ovb.ro si apoi decide informat, in functie de propriile obiective.
Bibliografie
- Banca Nationala a Romaniei. (2025). Raport asupra stabilitatii financiare – decembrie 2025. https://www.bnr.ro
- Banca Nationala a Romaniei. (2025). Conturi nationale financiare 2020–2024. https://www.bnr.ro
- European Commission. (2023). Flash Eurobarometer 525: Monitoring the level of financial literacy in the EU. https://europa.eu
- IRES & KRUK Romania. (2024). Barometrul Datoriilor 2024. https://www.romania-insider.com
- Wisemetry Research & Tavex Romania. (2026). Atitudinile de economisire si investitii in Romania.
