Fug de banci si de supermarketuri si vad cum importurile si piata neagra le fura tot mai multi clienti. Producatorii romani din industria agroalimentara spera insa sa scape de criza, sa isi deschida propriile magazine de desfacere si isi incearca norocul pe pietele externe.Povestea „uleiul din orice obtinut la Olmet a inceput cand un antreprenor si un technician specializat in uleiuri au decis ca e timpul sa aduca ceva nou in piata, mai sanatos. Asa, in 1994, Cristian Aldea si Andrei Gyemant au inceput afacerea cu o presa de ulei importata din Germania, pornind de la ideea de a nu mai folosi solventi, adica substante chimice, pentru extractia uleiului.
„Presarea la rece a semintelor este o tehnica naturala de obtinere a uleiului. Nu putem produce cantitati mari folosind aceasta tehnica, de aceea nu putem concura cu marii producatori, explica Andrei Gyemant.
Fabrica celor doi are o capacitate de productie de 1.000 de tone pe an, iar 95% din uleiul obtinut este vandut pe piata israeliana. Restul uleiului este vandut la targurile si expozitiile destinate producatorilor ecologici.
Piata produselor ecologice este in crestere, spun antreprenorii, mai ales datorita tinerilor, care au inceput „sa nu se uite doar la bani, ci si la calitate. Daca in perioada 2000-2004, piata a stagnat, din 2005 cresterea a fost constanta. La fel, a crescut si cifra de afaceri a firmei.
„Nu prea am folosit credite. Filozofia noastra a fost sa crestem cu pasi mici si sa nu apelam prea mult la banci, povesteste Andrei Gyemant. De la conturarea ideii de a porni in afaceri si pana in prezent, cei doi au investit cam un milion de euro, iar anul acesta estimeaza ca vor ajunge la o cifra de afaceri de 10 milioane de lei, adica mai mult de 2,33 de milioane de euro.
Uleiurile sunt obtinute din aproape toate semintele oleaginoase, cum sunt cele de dovleac sau in, iar cea mai mare parte a materiei prime provine de la cultivatori din Romania. Din ciulinii Baraganului, armurariu, se face un ulei bun pentru cei care sufera de boli de ficat, iar uleiul din seminte de dovleac e bun de leac pentru bolile de prostata.
Tot cu materie prima de la producatorii romani lucreaza si fratii Nitu din Craiova. Au muncit cativa ani prin Italia, unde au invatat ce inseamna sa fii macelar si au furat secrete meseriei de la angajatorii de acolo. Cu banii adunati, si-au facut o mica fabrica langa urbea natala in 2002, care are astazi aproape 100 de salariati. Atunci au investit cam 40.000 de euro, la care s-au tot adaugat si alte sume, astfel ca investitiile au depasit deja 1,5 milioane de euro. Capacitatea de productie a fabricii este de 2.400 de tone de preparate din carne pe an.
„Am adaptat retete italienesti la piata din Romania si de trei ani facem distributie la nivel national, cu masinile din firma. Produsele noastre nu sunt inca foarte lovite de criza. Vanzarile au scazut cam cu 35%, povesteste Constantin Nitu, unul dintre patroni. Insa, el este increzator, astfel ca pana la finalul anului spera ca cifra de afaceri sa urce la cinci milioane de euro.
Principalii clienti sunt doua mari lanturi de supermarketuri si jucatori din segmentul HoReCa (hoteluri, restaurante, firme de catering), iar o parte din produsele realizate sunt vandute prin magazinul propriu, Vechea Macelarie. Restaurantele ii cumpara produsele pentru ca le pot arunca apoi direct in tigaie, spune Constantin Nitu.
Condimente „dopate” cu sare
Una dintre problemele pe care le intampina producatorul tine de calitatea mai slaba a condimentelor de pe piata romaneasca.
„Importam doar condimente pe care nu le gasim in Romania si amestecul il facem noi, dupa reteta proprie. Condimentele romanesti au o problema: sunt dopate cu sare. Sarea se cumpara ieftin si se vinde scump, explica antreprenorul „secretele producatorilor de condimente de pe piata locala.
O problema similara o au si viticultorii. Desi aromele si colorantii care transforma vinul in apa nu sunt comercializate legal, ele se gasesc in anumite magazine, stiute de „alchimistii vinului, dar nu si de autoritati. David Ionasc lucreaza de 19 ani la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasele. In acesti a invatat ca, daca recoltezi sapte tone de struguri, trebuie sa dai la o parte boabele stricate si ca nu poti obtine mai mult de 3.500 de litri de vin.
De asemenea, ca sa fie bun si peste mai multi ani, vinul nu se imbuteliaza in sticle decat dupa ce e maturat. Adica, vinul facut in aceasta toamna va putea ajunge in rafturile magazinelor de abia pe la Pasti. Altfel, pe fundul sticlei vor aparea depuneri.
Vrei vin? Ti-l fac acum!
In functie de soi, de pe fiecare din cele 110 de hectare cu vita de vie de la Pietroasele se recolteaza cam 7-12 tone de struguri. In statiune sunt 10 hectare plantate cu soiul Busuioaca de Bohotin. Astfel, stocul de Busuioaca se epuizeaza cam la jumatatea lunii iunie, ca si la alti producatori. Insa, pe piata rafturile sunt pline cu acest tip de vin tot anul.
„Am trecut pe la Focsani si amicul meu zice sa luam niste vin de pe marginea drumului. A cerut o cantitate mai mare, pentru a o revinde, si vanzatorul i-a raspuns ca nu mai are, dar ca face vinul de indata, povesteste trist David Ionasc.
Piata neagra si importurile tot mai mari din Africa de Sud sau America Latina au condus la scaderea vanzarilor, mai ales ca „vinul de Pietroasele e pentru cunoscatori, spune Ionasc.
Producatori romani si italieni isi asteapta musterii la degustari in Casa Deliciilor, salon alimentar deschis la Sala Palatului, pana duminica, 29 noiembrie. Intrarea este libera.
Piata produselor ecologice este in crestere, spun antreprenorii, mai ales datorita tinerilor, care au inceput „sa nu se uite doar la bani, ci si la calitate. Daca in perioada 2000-2004, piata a stagnat, din 2005 cresterea a fost constanta. La fel, a crescut si cifra de afaceri a firmei.
„Nu prea am folosit credite. Filozofia noastra a fost sa crestem cu pasi mici si sa nu apelam prea mult la banci, povesteste Andrei Gyemant. De la conturarea ideii de a porni in afaceri si pana in prezent, cei doi au investit cam un milion de euro, iar anul acesta estimeaza ca vor ajunge la o cifra de afaceri de 10 milioane de lei, adica mai mult de 2,33 de milioane de euro.
Uleiurile sunt obtinute din aproape toate semintele oleaginoase, cum sunt cele de dovleac sau in, iar cea mai mare parte a materiei prime provine de la cultivatori din Romania. Din ciulinii Baraganului, armurariu, se face un ulei bun pentru cei care sufera de boli de ficat, iar uleiul din seminte de dovleac e bun de leac pentru bolile de prostata.
Tot cu materie prima de la producatorii romani lucreaza si fratii Nitu din Craiova. Au muncit cativa ani prin Italia, unde au invatat ce inseamna sa fii macelar si au furat secrete meseriei de la angajatorii de acolo. Cu banii adunati, si-au facut o mica fabrica langa urbea natala in 2002, care are astazi aproape 100 de salariati. Atunci au investit cam 40.000 de euro, la care s-au tot adaugat si alte sume, astfel ca investitiile au depasit deja 1,5 milioane de euro. Capacitatea de productie a fabricii este de 2.400 de tone de preparate din carne pe an.
„Am adaptat retete italienesti la piata din Romania si de trei ani facem distributie la nivel national, cu masinile din firma. Produsele noastre nu sunt inca foarte lovite de criza. Vanzarile au scazut cam cu 35%, povesteste Constantin Nitu, unul dintre patroni. Insa, el este increzator, astfel ca pana la finalul anului spera ca cifra de afaceri sa urce la cinci milioane de euro.
Principalii clienti sunt doua mari lanturi de supermarketuri si jucatori din segmentul HoReCa (hoteluri, restaurante, firme de catering), iar o parte din produsele realizate sunt vandute prin magazinul propriu, Vechea Macelarie. Restaurantele ii cumpara produsele pentru ca le pot arunca apoi direct in tigaie, spune Constantin Nitu.
Condimente „dopate” cu sare
Una dintre problemele pe care le intampina producatorul tine de calitatea mai slaba a condimentelor de pe piata romaneasca.
„Importam doar condimente pe care nu le gasim in Romania si amestecul il facem noi, dupa reteta proprie. Condimentele romanesti au o problema: sunt dopate cu sare. Sarea se cumpara ieftin si se vinde scump, explica antreprenorul „secretele producatorilor de condimente de pe piata locala.
O problema similara o au si viticultorii. Desi aromele si colorantii care transforma vinul in apa nu sunt comercializate legal, ele se gasesc in anumite magazine, stiute de „alchimistii vinului, dar nu si de autoritati. David Ionasc lucreaza de 19 ani la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Pietroasele. In acesti a invatat ca, daca recoltezi sapte tone de struguri, trebuie sa dai la o parte boabele stricate si ca nu poti obtine mai mult de 3.500 de litri de vin.
De asemenea, ca sa fie bun si peste mai multi ani, vinul nu se imbuteliaza in sticle decat dupa ce e maturat. Adica, vinul facut in aceasta toamna va putea ajunge in rafturile magazinelor de abia pe la Pasti. Altfel, pe fundul sticlei vor aparea depuneri.
Vrei vin? Ti-l fac acum!
In functie de soi, de pe fiecare din cele 110 de hectare cu vita de vie de la Pietroasele se recolteaza cam 7-12 tone de struguri. In statiune sunt 10 hectare plantate cu soiul Busuioaca de Bohotin. Astfel, stocul de Busuioaca se epuizeaza cam la jumatatea lunii iunie, ca si la alti producatori. Insa, pe piata rafturile sunt pline cu acest tip de vin tot anul.
„Am trecut pe la Focsani si amicul meu zice sa luam niste vin de pe marginea drumului. A cerut o cantitate mai mare, pentru a o revinde, si vanzatorul i-a raspuns ca nu mai are, dar ca face vinul de indata, povesteste trist David Ionasc.
Piata neagra si importurile tot mai mari din Africa de Sud sau America Latina au condus la scaderea vanzarilor, mai ales ca „vinul de Pietroasele e pentru cunoscatori, spune Ionasc.
Producatori romani si italieni isi asteapta musterii la degustari in Casa Deliciilor, salon alimentar deschis la Sala Palatului, pana duminica, 29 noiembrie. Intrarea este libera.
