Fiecare sticlă de vin ascunde o poveste complicată, în care fiecare etapă este atent controlată de oenolog. De la momentul recoltării până la îmbuteliere, fiecare decizie influențează rezultatul final, iar durata procesului poate varia enorm în funcție de tipul de vin dorit. Citește mai departe dacă vrei să afli cât timp durează să faci un vin.
La Crama Budureasca te așteaptă numeroase vinuri de înaltă calitate pe care merită să le descoperi. Dacă ești în căutarea unuia perfect pe care să-l savurezi la o cină romantică alături de persoana iubită, cu siguranță, ai de unde alege.
Dacă preferi vinurile proaspete, pe care să le servești împreună cu prietenii la o seară de jocuri, din nou, ai de unde alege, astfel că de fiecare dată când ești în căutarea vinului potrivit, trebuie să știi că la Budureasca ai toate șansele să găsești exact ceea ce-ți dorești.
Momentul perfect
Cel mai important moment este chiar primul, cel al recoltării deoarece poate influența semnificativ calitatea și stilul vinului. Oenologul monitorizează atent strugurii pentru a determina momentul optim, când este perfect echilibrul între zahăr și aciditate.
Pentru un vin cu aciditate ridicată, recoltarea poate începe la sfârșitul lunii august, pe când pentru unul mai corpolent și cu potențial alcoolic ridicat, recoltarea se poate face la mijlocul sau sfârșitul lunii septembrie. Fiecare decizie ține cont de soiul de struguri, de condițiile climatice și de stilul de vin care se dorește a fi obținut.
Urmează macerarea
După recoltare, strugurii sunt sortați și zdrobiți pentru a se extrage mustul. În această etapă, oenologul stabilește durata macerării, necesară pentru vinurile roșii, deoarece influențează culoarea, structura și intensitatea aromatică.
Pentru un rosé, macerarea poate dura doar câteva ore sau zile, dar pentru un vin roșu intens și complex, procesul poate dura chiar și câteva săptămâni. Fermentarea este procesul în care mustul începe să se transforme în vin și se controlează temperatura și durata fermentației pentru a obține profilul dorit.
Fermentația rapidă, la temperaturi mai ridicate, favorizează aromele fructate, iar la polul opus, fermentația lentă, la temperaturi scăzute, permite dezvoltarea unor arome mai fine și delicate.
Această etapă poate dura între 7 și 14 zile, însă poate fi prelungită pentru a accentua complexitatea aromelor.
Maturarea
După fermentare, urmează etapa de maturare, care poate dura de la câteva luni până la câțiva ani. Oenologul decide dacă vinul va fi maturat în baricuri de stejar sau în recipiente neutre, iar fiecare alegere influențează considerabil rezultatul final.
Vinurile destinate consumului rapid sunt gata în câteva luni, însă vinurile roșii complexe pot petrece ani întregi în butoaie pentru a dezvolta arome de vanilie, condimente și note de nucă.
Pe de altă parte, vinurile albe și rosé sunt adesea gândite pentru a fi proaspete și fructate, fără o maturare îndelungată.
Îmbutelierea
Vinul se îmbuteliază când ajunge la maturitatea dorită, însă chiar și după acest proces, poate fi necesară o perioadă suplimentară de odihnă, pentru ca taninurile să se așeze și să se armonizeze aromele.
Vinurile proaspete pot fi consumate în primele luni după îmbuteliere, însă cele mai complexe pot beneficia de ani întregi de învechire în sticlă pentru a dezvolta arome și texturi greu de intuit inițial. Fiecare sticlă are propriul său ritm de evoluție, iar răbdarea poate fi răsplătită cu un vin cu adevărat special.
Concluzii
Durata de producție a unui vin diferă în funcție de fiecare decizie luată pe parcurs. Cert este că nu există un traseu standard pentru că vinul este un amestec de știință, intuiție și pasiune, iar asta se poate vedea în fiecare sticlă.
