Ce anume reprezinta procedura de insolventa si ce lege din Romania guverneaza aceasta procedura?
Legea romaneasca ce guverneaza procedura de insolventa este legea nr. 85 din 2014, cu privire la procedurile de preventie pentru intrarea in insolventa si pentru insolventa in sine.
Potrivit prevederilor legale mentionate mai sus, termenul de “insolventa” este definit ca si starea de fond a asset-urilor debitorului, caracterizata prin insuficienta banilor lichizi necesari pentru plata anumitor datorii lichide, in urmatoarele moduri:
• Insolventa debitorului este asumata in momentul cand, la trecerea a 60 de zile de la data stabilita pentru efectuarea platilor, acesta nu le-a putut onora; prezumtia in acest caz este relativa.
• Insolventa este iminenta atunci cand se dovedeste ca debitorul nu va fi capabil sa plateasca la data stabilita, cu fondurile disponibile in acel moment.
Pentru acte infiintare firma, va recomandam sa vizitati actesrl.ro.
Prin exceptie, entitatile legale, care in ultimii 5 ani inainte de decizia initierii acestei proceduri, se aflau sub reorganizare judiciara, nu pot derula din nou un astfel de proces.
Procedura generala pusa la dispozitie de catre cadrul legal in acest domeniu, se aplica debitorilor profesionali, cu exceptia acelora ce exercita profesii liberale, precum si a celor aflati sub efectul altor prevederi legale speciale cu privire la insolventa, dar si administratiilor autonome.
Totusi, procedura simplificata se aplica in particular categoriilor speciale de debitori. Costul specific al procedurii de insolventa, este suportat in intregime de catre debitori.
Corpurile legislative ce aplica aceste proceduri sunt urmatoarele: curtile judecatoresti, judecatorii, administratorul judiciar, etc. Procedura este declansata de catre o petitie completata la curtea de judecata de catre debitor, de unul sau mai multi creditori sau de catre alte persoane abilitate prin lege sa faca acest lucru.
Cu privire la declansarea acestei proceduri la cererea creditorului sau a creditorilor, va amintim ca orice tip de creditor este imputernicit sa ceara deschiderea procedurilor de intrare in insolventa pentru debitorul acestuia.
In aceasta situatie, la cererea debitorului, judecatorul poate ordona creditorului sa depuna in depozit la banca, 10% din suma totala ce reprezinta datoria, dar nu mai putin de 40.000 de lei.
Exista 2 tipuri de proceduri pentru intrarea in insolventa: procedura generala si procedura simpla. Prin efectele sentintei judecatoresti in cazul procedurii generale, judecatorul desemneaza un administrator, iar in cazul in care vorbim despre o procedura simplificata, acesta imputerniceste un lichidator, pentru efectuarea notificarilor cerute de lege.
In procedura generala, debitorul intra dupa o perioada de observatie, in reorganizare judiciara si mai departe in faliment (amandoua in acelasi timp sau cate una, pe rand). Perioada de observatie este considerata a fi perioada dintre data intrarii in insolventa si data confirmarii reorganizarii judiciare sau a intrarii in faliment, dupa caz.
In procedura simplificata debitorul intra in procesul de faliment direct, ori in acelasi timp cu declansarea intrarii in insolventa, ori dupa o anumita perioada de observare, de maxim 20 de zile.
Administratorul legal se va ocupa in timp de 50 de zile, de procedurile aferente pentru inventarul asset-urilor debitorului si va proceda imediat la verificarea documentelor pentru determinarea legitimitatii, a valorilor exacte si a prioritatilor fiecarei cereri.
